marți, 30 iulie 2013

strit

Azi luam toti pranzul in bucataria spitalului de zi ( strit = psihiatrul, eu = interna, infirmiera, asistenta, secretara si asistenta sefa). Si turuiam noi vrute si nevrute, la care psiul imi zice :

" Madalina, tu va être psychiatre!"

Mi-a stat inima in loc. Literalmente. I had a dream!







luni, 29 iulie 2013

ganduri

ce-i al tau e pus deoparte.
furtuna in port.
Doamne ajuta.
fa sa fie bine.
lumina din lumina...

joi, 25 iulie 2013

Doctor emigrant

Si prin alegere. Nu mi-a pus nimeni cutitul la gat ca sa plec. Exagerez intentionat. Ideea este ca de buna voie si nesilita de nimeni am ales sa plec. sa plec din tara care ma obliga sa apelez inca la ajutorul financiar al parintilor mei ca si tanar rezident. Am ales sa plec din tara unde nu puteam face specializarea dorita ( Addictologie), fara sa fac rezidentiatul de psihiatrie, pentru ca aceasta specialitate era inexistenta.

Odata mi-a spus, foarte frumos, o colega ( desi nu cred ca era un compliment dar eu l-am luat ca atare) : " Mada, tu nu ai radacini!" Mi s-a parut foarte frumos si adevarat. 

Mereu m-am considerat un cetatean al lumii si am iubit sa calatoresc, sa descopar, sa aprofundez, sa ma integrez in lumi diferite. Am calatorit pana acum in : Sudan, Egipt, Taiwan, Hong Kong, Brazilia, Martinica, Insulele Grenadine si Europa destul de mult. Anul viitor voi vizita Japonia si Portugalia. Visul meu este sa aprofundez America de sud, Asia de Sud Est si America ( sa fac drumul 66 este un vis vechi). Drumul este casa mea. Nu am enumerat tarile astea ca sa ma laud. Am facut-o cu scopul de a spune ca m-am adaptat peste tot. Cert, sa mananci serpi, sa dormi in desert, sa inoti cu testoasele, sa vezi " turme de delfini", sa traiesti in saracie crunta, sa mergi in favelas, sa fii tratat ca un "alb bogat", ca o "gazela", ca "un european sters ca toti ceilalti" sunt mii de fete ale aceleiasi experiente. Dar eu am ales sa rad mereu, sa incerc si mai mult sa fit in si sa ajung in inima lucrurilor. In multe tari mi-a fost greu din cauza conditiilor climaterice, in altele din cauza oamenilor. Am ajuns sa inteleg ca daca 2 oameni vor sa se inteleaga o vor face chiar daca nu vorbesc aceeasi limba. Oamenii sunt buni si rai peste tot. Straight sau gay. De dreapta sau de stanga. Albi, negri, galbeni. Dar este la fel peste tot. Oameni suntem. De ce atata discriminare? De ce atatea idei preconcepute? 

NU NE NASTEM RASISTI, RASISMUL SE INVATA!

Am ajuns in Franta. Aici locuiesc de aproape 3 ani. Mi-a fost greu, am vrut sa ma intorc acasa, am vrut sa abandonez. Oamenii erau scarbosi, rasisti, rai. Familia mea, prietenii mei sunt in Romania. Ce caut eu aici??? Am gandit asa vreo 3 luni. Adormeam plangand si ma trezeam la fel. Mergeam la spital cu un nod in stomac. 
Apoi m-am trezit intr-o dimineata si mi-am privit chipul in oglinda. Cearcane, colturile gurii lasate in jos, o privire haituita. Si am gandit : " Gata, Mada, pana aici! E drumul tau pentru cel putin 3 ani. Ai ales, asumi! Lasi smiorcaiala de o parte si faci totul sa te integrezi!". It wasn't easy! Drumul a fost lung si spinos. Dar dupa 2 ani jumate am prieteni buni francezi, o super viata sociala si 2 oferte de munca foarte avantajoase. Imi ajut parintii, calatoresc, ma intretin singura si fac cea am visat sa fac.

My point is : e mereu mult mai usor sa invinovatesti pe altcineva pentru ce ti se intampla. Dupa cum zicea Jung : " Indiferent cat de absurd ar parea, oamenii ar face orice pentru a evita sa stea fata in fata cu propriul lor suflet."  

Momentul in care ne asumam raspunderea pentru faptele noastre este iluminator.
Dai si primesti.

" ...With the moonlight to guide you
Feel the joy of being alive
The day that you stop running
Is the day that you arrive..."


Asa ca in loc sa ne urlam ura hai sa ne urlam dragostea! Sa nu ne mai plangem de cat suntem de oropsiti in alte tari. Este alegerea noastra! Sa ne vedem de viata noastra si sa facem fiecare cat mai bine ceea ce avem de facut zilnic. Sa nu ne mai uitam in gradina vecinului.

O sa raman toata viata in Franta? Nu cred. 
O sa ma intorc in Romania? Nu cred.
Mai sunt atatea lumi de explorat, vreau sa lucrez in Elvetia, in Australia, sa gust alte lumi, sa invat, sa traiesc mereu in alte ritmuri si culori.

PACE!


marți, 23 iulie 2013

storm

     

                           



" ... And once the storm is over, you will not remember how you made it through, how you made it to survive. You wont be even sure whether the storm is really over. But one thing is certain. When you come out of the storm, you won't be the same person who walked in. That's what this storm is all about!"

                                        Haruki Murakami



" I discovered that perfection isn't beauty and attraction isn't love!"

                                      Cassi Clerget


" Since everything is a reflection of our minds...everything can be changed by our minds."

                                       Budha

" There is a huge amount of freedom that comes to you when you take nothing personally."

                                       Don Miguel Ruiz

" We're all pretty bizarre . Some of us are just better at hiding it, that's all."

                                       The breakfast club



miercuri, 17 iulie 2013

pentru tine...

Am plecat pentru ca oricum nu mai eram acolo. Am plecat pentru ca nu pot sa stau intr-un loc, sa apartin cuiva, nu am astampar. Ce mult te-am iubit, nici nu stii! Si nu am mintit! Mai degraba m-am mintit pe mine decat pe tine.

O sa imi amintesc mereu ochii tai frumosi si tristi, imbratisarile stranse, 25 ul, castanele, diminetile albe, lenese, cu perdelele trase, camera roz, camera nostra, lumea noastra in lume, concertele, mana-n mana, ochi in ochi, nights on fire, libelule, cranii, sperante soptite in vantul rece, prin iarna nemiloasa, dragostea neconditionata, fluturii in stomac, mainile tale frumoase pe fata mea.

O sa imi amintesc mereu depresia, expresia goala din ochii tai frumosi, cadenta inimii tale zbatandu-se in cusca, neincrederea, ezitarea, ura, dorul, distanta, indoiala din tine, izolarea, tacerea, furia.

For what it's worth : I never doubt! Pana in dimineata in care am descoperit toate lucrurile acestea + faptul ca nu mai eram acolo. M-ai indepartat usor, usor, dar hotarat cu greutatea sentimentelor tale. Totul dus la extrem. Asa ca m-am tot gandit cum sa retes bornagicul rupt. Desi stiam ca ce e rupt e rupt si dus si nu se mai intoarce. Dar am incercat pana la epuizare. Apoi am renuntat. Oricum, nu mai eram acolo. Te vedeam cum simti asta, cum aluneci pe apele intunecate intins pe o pluta firava, de vise. Nu am putut sa vad viitorul in 2 si atunci mi-am pus jos bratele. But then again I never lied. Am plans pentru noi, peste noi, dupa noi. Ceru-n mine s-a rupt. So close no matter how far! Iar cand te-am condus la aeroport am crezut ca o sa ma prabusesc, ca nu o sa ma mai ridic de pe jos. Dar nu am zis nimic. M-am intors si am plecat, as I always did.

No regrets now, le-am pus pe toate intr-o sticla si le-am  aruncat in mare.
Pentru ca eu am un singur drum, cel al inimii. Cer si mi se da. Acum am invatat sa fiu mai atenta la ceea ce imi doresc. Nu imi e frica. Viitorul este suma actiunilor noastre. Totul curge, trebuie sa ne lasam purtati pe drumul nostru. Intr-un final, vom ajunge unde trebuie : tu, eu, toata lumea.

Si iti doresc numai bine, sa iti gasesti drumul si lumina, sa dai drumul la incrancenare, sa ierti si sa te ierti.
Te imbratisez asa cum numai o libelula poate imbratisa un om, inainte sa...moara ( omu' si/libelula).



marți, 16 iulie 2013

marți, 2 iulie 2013

plongé

Astazi am sarit in apa pentru prima data. Ce senzatie de eliberare, de libertate, incredibil! De pe un ponton inalt de 3 metri, direct in Marea Caraibelor. Senzatia aia ca esti intre cer si pamant...inoubliable! Apa clara ca si cristalul; nici calda, nici rece, perfection. Chipul tau in mintea mea, mereu. Poate ca nu te-am cunoscut inca sau poate ca te-am cunoscut prea bine, poate ca nu este inca momentul tau in viata mea. In apa, cu ochii larg deschisi. Bule , pesti, reciful. Sentimentul ca est super departe de tot, linistea totala. Linistea va curge-n mine. Lipsa de aer, simetria membrelor inferioare si superioare, pentru propulsarea corpului la suprafata. Prima gura de aer, senzatia de viata calda prin vene, zgomotele care incep sa (ti) revine. Apoi cursa prontre corali, ocolirea crabilor, catararea pietrelor, plaja, podul, rebemol. Si ciocolateii care cadeau in apa, pe langa noi, dupa diverse scheme aeriene imposibil de imaginat.


Super gradina botanica. Cu flori una si una. Am vazut colibrii pentru prima oara in viata mea. Pasrai colibrii asa ca la tele enciclopedia, cum vedeam la televizor cand eram mica. Sunt foarte frumoase, energice, geniale!


Piata pulsand de viata. Orasul sarac dar cu suflet mare. Papaya, guyave, mango, ananas, avem de toate. Suc de guyave...mmm...de vis! Oameni de abanos cu inima in ochii si zambetul colgate. Mame si bunici plini de dragoste. Oameni minunati, curiosi, blanzi, inteligenti, docili.